Psalmul 107

1. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea; cânta-voi şi voi lăuda întru inima mea.

2. Deşteaptă-te, slava mea! Deşteaptă-te, psaltire şi alăută! Deştepta-mă-voi dimineaţa.

3. Lăuda-Te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi Ție între neamuri,

4. Că mai mare decât cerurile este mila Ta şi până la nori adevărul Tău.

5. Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta, ca să se izbăvească cei plăcuţi ai Tăi.

6. Mântuieşte-mă cu dreapta Ta şi mă auzi. Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Lui:

7. «Înălţa-Mă-voi şi voi împărţi Sichemul şi Valea Sucot o voi măsura.

8. Al Meu este Galaad şi al Meu este Manase şi Efraim sprijinul capului Meu,

9. Iuda, legiuitorul Meu; Moab, vas al spălării Mele;

10. Spre Idumeea voi arunca încălţămintea Mea. Mie cei de alt neam Mi s-au supus».

11. Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine mă va povăţui până în Idumeea?

12. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe noi? Oare, nu vei ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

13. Dă-ne nouă ajutor, ca să ieşim din necaz, că deşartă este izbăvirea cea de la oameni.

14. Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe vrăjmaşii noştri.

Psalmul 107 este o expresie a recunoştinţei și încrederii în puterea și ajutorul lui Dumnezeu. El descrie marea iubire și mila lui Dumnezeu care se întinde peste ceruri și pământ. Psalmistul se roagă ca Dumnezeu să îl mântuiască și să îl izbăvească din necazuri, având încredere că numai cu ajutorul Lui pot birui asupra vrăjmașilor.