Psalmul 63

1. Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ţie; de la frica vrăjmaşului scoate sufletul meu.

2. Acoperă-mă de adunarea celor ce viclenesc, de mulţimea celor ce lucrează fărădelege,

3. Care şi-au ascuţit ca sabia limbile lor şi ca nişte săgeţi aruncă vorbele lor veninoase ca să săgeteze din ascunzişuri pe cel nevinovat.

4. Fără de veste îl vor săgeta pe el şi nu se vor teme. Întăritu-s-au în gânduri rele.

5. Grăit-au ca să ascundă curse; spus-au: «Cine ne va vedea pe noi?».

6. Iscodit-au fărădelegi şi au pierit când le iscodeau,

7. Ca să pătrundă înlăuntrul omului şi în adâncimea inimii lui.

8. Dar Dumnezeu îi va lovi cu săgeata şi fără de veste îi va răni, că ei singuri se vor răni cu limbile lor.

9. Tulburatu-s-au toţi cei ce i-au văzut pe ei; şi s-a temut tot omul.

10. Şi au vestit lucrurile lui Dumnezeu şi faptele Lui le-au înţeles.

11. Veseli-se-va cel drept de Domnul şi va nădăjdui în El şi se vor lăuda toţi cei drepţi la inimă.

Psalmul 63 exprimă o chemare la Dumnezeu în mijlocul necazului și al primejdiei, sub amenințarea inamicilor vicleni și a limbilor veninoase. Autorul psalmului se roagă ca Dumnezeu să îl protejeze de cei ce lucrează fărădelege și să îi ofere izbăvire din primejdie. În mijlocul atacurilor și a amenințărilor, el se încrede în dreptatea și înțelepciunea lui Dumnezeu, care va face dreptate și va aduce biruința asupra vrăjmașilor.

Psalmul descrie viclenia și răutatea celor ce caută să îi pricinuiască rău celui nevinovat, încercând să îl saboteze și să îl distrugă cu vorbe și cu acțiuni viclene. Cu toate acestea, autorul psalmului are încredere că Dumnezeu îi va judeca pe cei răi și îi va ocroti pe cei drepți. La final, psalmistul exprimă recunoștința și speranța că cei drepți se vor bucura de biruință și vor lăuda pe Domnul pentru mântuirea lor.