Acatistul Sfântului Mare Mucenic Lazăr, Cneazul Serbiei
(15 Iunie)
Condacul 1
Înaintea alesului luminător al pământului sârbesc cu osârdie și cu dragoste să ne închinăm, și cântări de laudă aducând, faptele tale înălțăm, Sfinte Mare Mucenice Lazăre, mare făcătorule de minuni. Primește aceste rugăciuni de la cei care te cinstesc pe tine, precum a primit Domnul cei doi bani ai văduvei de la noi cei care îți cântă cântare de biruință: Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Icosul 1
Atunci când a vrut să cheme neamul sârbesc în împărăția Cerurilor, Creatorul îngerilor te-a ales pe tine, Sfinte Lazăre, pentru a binevesti și a împlini buna Sa voință. Inima țarului Dușan a îndreptat-o către tine, iar el te-a iubit ca pe un fiu și te-a înălțat la demnitatea de cneaz. Drept aceea, îi mulțumim Ziditorului a toate pentru aceasta, iar noi, cei care te cinstim, astfel îți aducem cântare:
Bucură-te, vas preaslăvit, care, umplându-te de harul dumnezeiesc, ai condus neamul sârbesc în împărăția Cerurilor;
Bucură-te, sălaș al Duhului Sfânt, că luminarea dumnezeiască asupra ta strălucea;
Bucură-te, că inima ta s-a făcut lăcaș sfințit, unde Tatăl și Fiul și Dumnezeiescul Duh sălășluiesc mai presus de fire;
Bucură-te, limbă de miere curgătoare, care ai adus vestea bucuriei că Domnul deschide neamului sârbesc poarta împărăției Cerurilor;
Bucură-te, că jertfa, dragostea și moartea ta mucenicească s-au întipărit adânc în inimile credincioșilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 2-lea
De Dumnezeu înzestrat cu ascuțimea minții, cu înțelepciunea și înălțimea viețuirii tale, ca soarele ai strălucit, încât toți se minunau de bunătatea, bărbăția și iscusința ta în meșteșugul armelor și în purtarea războaielor. Având rugăciunea ca scut și fiind împodobit cu puterea lui Samson, multe biruințe ai dobândit, povățuindu-ți turma să împlinească poruncile evanghelice, arătându-te tu însuți pildă de dragoste față de Hristos. Și pe noi ne povățuiește ca împodobindu-ne cu virtuțile, în dragoste unul față de altul, din adâncul inimii, lui Dumnezeu Celui Care te-a proslăvit să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cu înțelepciune Ceruri veseliți-vă, să ne bucurăm, popoare, amintindu-ne de Lazăr, purtătorul de cruce, după Sfântul Sava și Sfântul Simeon, cel mai mare și mai mărinimos dăruitor. Veniți mieii Domnului, veniți pătimitorilor, bogați și săraci, sănătoși și neputincioși, la izvorul cel de multe boli tămăduitor, căci rugându-vă, după credință, primiți tămăduire. Săltăm veselindune ca David înaintea chivotului Legământului, ca minunatului nostru doctor cu înflăcărare cântări de psalmi să-i cântăm: Fericit bărbatul cel ce se teme de Domnul, fără de prihană pe calea poruncilor Sale ai alergat, de aceea te lăudăm:
Bucură-te, că din nemăsurată milă, îi asculți pe toți cei care ți se roagă;
Bucură-te, că pentru fiecare boală duhovnicească și trupească dăruiești tămăduire;
Bucură-te, că pe cei neputincioși îi ridici, iar pe cei împovărați și chinuiți de ispitele acestui veac îi ajuți;
Bucură-te, căci cu înțelepciune te îngrijești de noi, cei care mult pătimim;
Bucură-te, căci curățindu-ți mintea și inima, chipul lui Dumnezeu îl privești;
Bucură-te, căci ca un miel neprihănit, pe sine, Domnului prinos curat te-ai adus;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 3-lea
Chemare dumnezeiască s-a pogorât asupra ta, minte cerească, care privești tainele dumnezeiești, Dumnezeu predându-ți cârma, de Patriarhul Ioanichie ai fost uns împărat, pentru a lupta împotriva vrăjmașilor agareni ce se năpustiseră asupra patriei tale. Iar acum și asupra noastră privește ca un părinte ceresc, stăvilește și îmblânzește furtuna ce ne-a cuprins, și curmă atacurile cumpliților demoni. Călăuzește-ne pe calea pocăinței, inimile noastre împietrite le înmoaie pentru a împlini poruncile dumnezeiești. Și mulțumindu-I Domnului pentru o astfel de milă revărsată asupra noastră, Celui Ce te-a încununat, să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Acoperit de harul Blândului Călăuzitor al păstorilor, al lui Hristos, cu puterea sfintei cruci pe care o purtai la piept, ai fost păzit de moartea subită pusă la cale de nebunul Nikola, pentru ca în Kosovo în chip văzut cununa muceniciei să primești și pe oameni cu cetățenii cerești să-i unești. Slăvindu-L pe Dumnezeu, Cel Care te-a ocrotit, și minunându-ne de această dumnezeiască bunăvoire, te rugăm, alesule al nostru, ajută-ne să dobândim rugăciune desăvârșită, iar credința, nădejdea și dragostea să o păzim, pentru ca în evlavie și sporire cu bucurie să te proslăvim, și cântare de laudă să-ți aducem:
Bucură-te, că mijlocind înaintea lui Dumnezeu, din multe și felurite ispite ne izbăvești;
Bucură-te, căci doctor milostiv fiind, neputințele noastre îndată le tămăduiești;
Bucură-te, că atât bunătățile trecătoare, cât și cele veșnice de la Domnul pentru noi le dorești;
Bucură-te, căci cu blândețea și smerenia inimii, precum un miel neprihănit, la luptă pentru apărarea credinței ai ieșit;
Bucură-te, că intrând în turmă, ca cneaz și călăuză cu dragoste ai fost primit;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 4-lea
La vifornița din patrie și discordia din biserică cu durere ai privit. Fiind înzestrat cu dreptate dumnezeiască, te-ai îngrijit să aduci pace între Biserica Sârbă și Patriarhia de la Constantinopol. Ai înlăturat anatema și ai cerut iertare pentru cei vii, și pentru cei adormiți, înnoind viața duhovnicească și unindu-i pe toți cu Biserica lui Hristos Dumnezeu. Înnoiește-ne și pe noi și sădește în inimile noastre frica aducătoare de mântuire, dăruiește-ne duh înfrânt, inimă smerită și îndreptare a vieții. Luminează-ne mintea, bineplăcutule al lui Hristos, pentru a înțelege calea Domnului, păzește-ne de atacurile vrăjmașilor, pentru ca împreună Domnului să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind despre tine câte bunătăți ne-ai dăruit, mărginită este mintea și fără de grai este limba celor mai înțelepți să spună virtuțile care înfloresc întru tine. Dreptatea ta biruiește cuvintele noastre și nu știm cum să te numim: oare, căpetenie a ortodoxiei, ochiul evlaviei, părintele orfanilor și ocrotitorul tuturor săracilor, hrănitorul flămânzilor, făcătorul de pace al celor învrăjbiți? Și pe noi, care în dragoste și fapte bune îndurăm sărăcie, ridică-ne din slăbănogirea duhovnicească, pentru a dobândi bunătățile duhovnicești și a intra în palatul Atotțiitorului, lăudându-te:
Bucură-te, păstorule trezvitor, căci cu toiagul înțelepciunii ți-ai învățat turma tainele cerești;
Bucură-te, că de Dumnezeu fiind călăuzit, poruncile Sale ai împlinit;
Bucură-te, iubitorule de pace, că ai fost re-născătorul împărăției distruse, iar prin tine Dumnezeu unirea Bisericilor ne-a dăruit;
Bucură-te, bunule și Dreptule Iov, că urcând pe scara virtuților, turmei tale calea mântuirii ai arătat;
Bucură-te, samarineanule milostiv, că pe popor și pe cneji ca pe niște frați i-ai binecuvântat, de cei năpăstuiți te-ai îndurat, celor străini de grijă le-ai purtat și milostiv față de toți ai fost;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 5-lea
Patria ta cu multe locașuri sfinte ca și cu niște stele ai înfrumusețat-o, slăvitule ctitor al Mănăstirilor Ravanița, Lazarița, Gorniak și al multor altor locașuri de închinăciune, care și astăzi aduci buna mireasmă a dreptei credințe asupra turmei tale. Intrând în rândul ctitorilor Nemania, ai purces pe cărarea părinților, arătând o mare dragoste față de Sinai și îngrijindu-te de mănăstirile din Sfântul Munte și mai cu seamă de Hilandar, unde, dorind să păzești tainița conștiinței duhovnicești, ai zidit un preafrumos și minunat pronaos. Cu dărnicie l-ai înzestrat cu cele necesare, locul în care de veacuri numele tău neîncetat este proslăvit, și cu vrednicie împreună cu puterile îngerești cânți lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Iubindu-L pe Hristos, ai îndrăgit tagma monahicească. Munții și văile le-ai împrejmuit și pustiile au înflorit. Sinaiților, care fugiseră din Sfântul Munte din calea agarenilor, în hotarele patriei tale le-ai aflat odihnă, părinte de milostenie dăruitor. Ai ridicat biserici, pentru ca în ele să fie proslăvit numele Domnului și credincioșii să se întărească duhovnicește. Sfântului Grigorie cel Tăcut, Mănăstirea Gorniak i-ai înălțat, Sfântului Sisoie, Sfântului Vavila și Sfântului Romil, Mănăstirea Ravanița le-ai zidit, pentru a-ți fi ție loc de îngropăciune, spre odihna trupului tău până la sfârșitul veacurilor, unde este lăudat numele lui Dumnezeu, și osteneala ta cu bucurie în cântări este lăudată:
Bucură-te, iubitorule de oaspeți Avraame, că multe bolnițe și arhondării pentru hrănirea celor neputincioși și bolnavi ai înălțat;
Bucură-te, că multe biserici ai zidit și frumos le-ai împodobit;
Bucură-te, că pe monahii isihaști și pe cei ce slujeau Domnului iai iubit;
Bucură-te, că îmbogățindu-ți neamul tău cu slavă netrecătoare, străbunilor Simeon și Sava te-ai asemănat;
Bucură-te, că ajutându-i pe Sfinții Sinaiți, aceștia patria ta au sfințit și viața duhovnicească întru ea au însuflețit-o;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 6-lea
Când a trebuit să te confrunți cu păgânii care tulburau patria ta, voind să o supună credinței mahomedane, multe rugăciuni ai înălțat, cerându-i Domnului să te înțelepțească și să-ți arate voia Lui. Kosovo este pentru tine o a doua Ghetsimani, în care ai rostit cuvintele de mântuire aducătoare: „Părinte, să fie voia Ta precum în Cer, așa și pe pământ.” Și, primind poruncă să mergi în întâmpinarea celor răufăcători, împodobit cu puterea lui Samson, nu te-ai temut de mânia păgânilor, cu cuget înflăcărat îmbărbătându-ți oștirea să se pornească la nevoință mucenicească. Drept aceea, Serbia Cerească cântă Sfintei Treimi în toată vremea: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ai strălucit în inimile credincioșilor, nobile domnitor, după bunătatea firii făcându-te asemenea Domnului însuși. Urmând Celui Care înainte de patima Sa a pregătit ucenicilor Cina cea de Taină, ai oferit moșierilor și nobililor o cină a dragostei, la care ai întărit oastea, cerându-le să nu fie trădători precum Iuda. Domnul pe Golgota a pătimit, iar al tău loc de pătimire a fost Kosovo, în care a pierit o ceată de ostași. De pe cal ai căzut cu șaisprezece răni te-ai încununat, când nelegiuiții ca niște fiare voiau cu furie să-l sfâșie pe cel de nebiruit, iar tu, precum un miel neprihănit spre junghiere Aceluia Care pentru noi a binevoit să fie înjunghiat, ai cântat: „Să se verse sângele meu întru dragostea Hristosului meu.” Capul ți-a fost despărțit de trup și atunci îngerii din Ceruri și-au înălțat glasurile, cu bucurie întâmpinând sufletul tău și al celor ce au pierit împreună cu tine, au slăvit nevoințele și pătimirile tale, aducând cântare de laudă așa:
Bucură-te, de Dumnezeu adunată turmă, că astăzi slăvitul Cneaz Lazăr se înalță la Împăratul ce împărățește peste toate;
Bucură-te, că sângele tău ca un alabastru de mir lui Hristos l-ai adus;
Bucură-te, că seara pe Sfântul Proroc Amos, ocrotitorul casei tale, cu pâini și vin l-ai slăvit;
Bucură-te, că Secerătorul Domn, secerând grâul, sufletele mucenicilor în chipul unor spice aurite, curățindu-le de neghină, în jitnița palatelor cerești le-a sălășluit;
Bucură-te, că trupurile lor au fost diamantul prețios de pe această cumplită țarină;
Bucură-te, blândule David, că pe cumplita fiară, pe Murat, ca pe un alt Goliat l-ai biruit și, prin vărsarea sângelui tău, ai zburat la înălțimile cerești;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 7-lea
A voit Iubitorul de oameni să arate lumii că toți cei care sunt bineplăcuți lui Dumnezeu de mari răsplătiri se învrednicesc. Trupul tău cel mult pătimitor a fost proslăvit cu slava nestricăciunii. Pământul te-a tăinuit timp de doi ani și din pieptul tău a odrăslit mir binemirositor veselind turma ta. Această comoară prețioasă, care dă semne minunate, a fost așezată la Ravanița, în biserica închinată Mântuitorului. Minunate sunt faptele Tale, Doamne, că prin minuni preaslăvite, pe bineplăcutul Tău l-ai arătat, strălucind de slavă cerească. Dăruiește-ne să ne desfătăm cu bucurie îngerească și împreună cu tine să slăvim Treimea cea de o ființă aducând cântare: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Minunate sunt tainele Tale, Hristoase, fiindcă ne-ai dăruit un asemenea luminător, care ne-a îmbogățit cu nestricăciosul său trup, precum Ilie pe Elisei îndoit cu harul său. Cădem în genunchi și ne rugăm să ne îmbogățim din tainica Ta comoară, celor ce i se roagă, mântuire, sănătate și dragoste le dăruiește. Împacă inimile noastre și umple-ne de duhul înțelepciunii, pe noi, cei care îl preamărim pe bineplăcutul tău Lazăr, aducându-i cântare de laudă:
Bucură-te, că trupul tău ne dăruiește un alt Siloam, din care izvorăsc tămăduiri celor ce suferă de boli trupești și de patimi duhovnicești;
Bucură-te, că Ravanița și poporul sârb saltă și se veselește că este odrasla unui asemenea părinte;
Bucură-te, căci capul tău pentru Hristos Dumnezeu, sub sabie cu bucurie de trup s-a despărțit;
Bucură-te, că jertfa, dragostea și moartea ta mucenicească s-au întipărit adânc în inimile și conștiința poporului sârb;
Bucură-te, căci credința ta cea tare, de erezii, Serbia a păzit și pe noi întru săvârșirea de fapte bune ne-a întărit;
Bucură-te, miel de mare preț, ce sufletul tău jertfă curată și neîntinată Domnului l-ai adus;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 8-lea
Ismailitenii, trecând prin Marea Roșie, au purtat osemintele lui Iosif, iar noi, Noul Israil, prin Serbia îți purtăm moaștele tale, sfințind văzduhul cu bună mireasmă. Revarsă asupra noastră adâncul milostivirii tale, alungă nenorocirile și nedreptățile, învață-ne să le disprețuim pe cele pământești, și să le contemplăm și să le iubim pe cele cerești. Binecuvântează cununa anului cu har pentru ca roadele să se înmulțească, tot sufletul să se împărtășească de buna ta voire, bucurându-se datorită slavei tale cerești și cu umilință să aducă fierbinte cântare: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Racla moaștelor tale s-a făcut izvor de bucurie și mângâiere credincioșilor, celor ce cu dragoste și evlavie le sărută. Păzește lăcașurile noastre, iar pe cei dezbinați îi unește, mijlocește pe cei care te slujesc și vin în sfânt lăcașul tău. Veniți cetele monahicești și iubitorilor de praznice să ne desfătăm de harul său și să ne închinăm sfintelor sale moaște și, astfel sfințiți, să-ți aducem aceste cântări:
Bucură-te, nesecat izvor al binecuvântării și milei lui Dumnezeu;
Bucură-te, îngere pământesc, Lazăre, că moaștele tale în Catedrala din Belgrad au fost așezate, umplând de bună mireasmă mult pătimitoarea Serbie;
Bucură-te, că, la sosirea ta la Ravanița, femeia, care era în pragul morții, de cumplita boală prin mila ta a fost tămăduită, și mulți dintre cei care s-au apropiat cu credință de racla moaștelor tale au primit grabnică tămăduire;
Bucură-te, că trupul tău cel de mir izvorâtor răspândește bunămireasmă și duhul poporului îl însuflețește;
Bucură-te, caldule rugător, primește cântarea și ascultă rugăciunile celor care îndură necazuri și acum pătimesc și la limanul liniștit îi călăuzește;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 9-lea
Mulțumim lui Dumnezeu noi, cei plini de frică, fiindcă vedem adâncul minunilor dumnezeiești. Veniți cei împovărați să dobândiți ușurare sărutând sfânta lui mână dreaptă. Mâinile străpunse de păgâni sunt întregi și până astăzi se văd pe ele rănile luptelor tale, iar nouă ne revarsă mir bine mirositor, dăruind credincioșilor felurite tămăduiri. Veniți, cei împovărați, și toți cei care îl iubiți pe Dumnezeu, să-l slăvim pe Sfântul Lazăr, minunat întru sfinții Săi, cântându-i: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cu felurite graiuri sunt ca niște pești necuvântători înaintea ta, Sfinte Cneazule Lazăr, căci neamul sârbesc s-a îmbogățit și cu sângele său a fost răscumpărat, dăruindu-i și pecetluindu-i ca moștenire veșnică Împărăția Cerurilor. Așa cum un stâlp de foc i-a scos pe israiliteni din Egipt, așa și crucea ta strălucind conduce turma ta în pământul făgăduinței din Ceruri, unde se cântă cântare de slavă: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot, plin este cerul de slava Ta.” Aducându-ne aminte de preaslăvita ta junghiere pentru noi, îți mulțumim și te rugăm, auzi-ne căci îți aducem cântare de laudă:
Bucură-te, ocrotitorul ortodocșilor, celor amărâți mângâiere, iar celor întunecați luminare;
Bucură-te, întru Dumnezeu și Preasfânta Sa Maică al nostru tare ajutător;
Bucură-te, că ție Domnul îți zice: „Voi veți fi alesul meu popor, iar eu voi fi Dumnezeul vostru”;
Bucură-te, căci bând cupa pătimirii lui Hristos, sângele ți-ai vărsat, și pentru Domnul la junghiere te-ai adus;
Bucură-te, că pentru poporul sârb Kosovo este poarta prin care se urcă la Cer;
Bucură-te, că prin nestricăciunea trupului tău ne dăruiești nădejde la învierea cea de obște;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor
Condacul al 10-lea
Stâlp al evlaviei și scară ce duce la Ceruri, tu ești Cneazule Lazăr, râvnitor de cele cerești, iar ca un soare ne luminezi pe noi, cei care trăim în întunericul necunoștinței. La nevoință monahicească ne întărește să biruim ispitele vieții, întru pace să ne bucurăm, cere de la Dumnezeu Dăruitorul ceea ce îi este fiecăruia de folos: celor bolnavi tămăduire, ca sănătoși cu sufletul și cu trupul să putem petrece celelalte zile bineplăcând lui Dumnezeu. Fă-ne lăcașuri ale Duhului Preasfânt, să dobândim bunătățile duhovnicești și să ne învrednicim să primim sfârșit bun al vieții, intrând împreună cu fecioarele cele înțelepte în palatul lui Hristos, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împăratului Ceresc I-ai zidit un minunat locaș, în slava înălțării Sale, unde tu, stâlpul de neclintit al credinței, ca un soare ne luminezi pe noi cei care trăim întru întuneric în aceste vremuri. Împlinește cererile celor ce vin cu credință la tine, celor ce au trebuință de ajutorul tău din belșug dăruiește-le, celor ce viețuiesc în locașul tău și în alte locașuri, dăruiește-le toate cele de folos, mângâiere și mântuire, ca în smerita cugetare să aducem cântare:
Bucură-te, păzitorul nostru, că din lăcașurile Raiului turma ta o privești și de ea cu dragoste te îngrijești;
Bucură-te, că râvnitor asemenea lui Ilie făcându-te, cu mânie te-ai înflăcărat împotriva vrăjmașilor Crucii lui Hristos;
Bucură-te, că datorită ție Ravanița arată ca o bolniță a celor neputincioși, și precum un liman pentru cei cuprinși de furtuna patimilor;
Bucură-te, iscusitule semănător al evlaviei, că roade prea bogate ai secerat, aducând mulțime de mucenici în Împărăția Cerurilor;
Bucură-te, prea frumoasă ceată de Dumnezeu aleasă, că prin voi a sporit credința în biruința dreptății;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 11-lea
Să înălțăm cântare, fraților, de Dumnezeu înțelepțitului Lazăr și cetei sale. Frumusețea trupurilor voastre arată strălucirea voastră lăuntrică, căci cuvintele lui Lazăr cu înțelepciune le-ați ascultat, sângele necruțându-vă pentru credință l-ați vărsat, neputința firii ați uitat, și ca niște miei la junghiere v-ați adus. Prea minunaților, strălucitorilor viteji, slăviți, curajoși și nobili, unul pe altul la râvnă v-ați îndemnat: „Să mergem pe câmpia din Kosovo pentru Cinstita Cruce să ne vărsăm sângele și să murim pentru credință”. Veniți, cetele credincioșilor, cu căldură să ne închinăm mucenicilor, să le înălțăm cântare de laudă ca în viața cea de apoi să ne îmbrace în lumină dumnezeiască și împreună cu voi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cu rugăciuni și cu cântări vă proslăvim ca pe niște apărători înaintea lui Dumnezeu, căci, uniți fiind precum este Treimea de o ființă, ați avut un singur gând. Precum David vă grăim: „Ce este bine și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună?” Voi nu sunteți legați prin dragoste trupească, ci prin credința ortodoxă, prin credința iubirii de frați. Dacă rădăcina e sfântă și ramurile sunt sfinte. Cinstita voastră moarte s-a arătat înaintea lui Dumnezeu ca o cosiță de Dumnezeu împletită. Legați de har, în înălțimi v-ați luat zborul, prin vărsarea sângelui pământul sfințind, ca și cu niște flori binemirositoare l-ați împodobit. Dăruiți-ne duhul râvnei voastre, să ne învrednicim a ne îndulci de darurile cerești aducându-vă cântare:
Bucurați-vă, vulturi din Kosovo, fii de neam ales;
Bucurați-vă, toți mucenicii care cu dragoste nefățarnică, cu credință neclintită, cu cuvântul adevărului, unul altuia pilda ați urmat;
Bucurați-vă, că ați fost pod care leagă generațiile și le înscrie în Cartea Vieții;
Bucurați-vă, că jertfă vie v-ați adus Sfintei Treimi, iar poarta cerească larg s-a deschis primindu-vă pe voi;
Bucurați-vă, că împreună cu voi, de Dumnezeu înțelepțitul Lazăr astăzi în ceruri se veselește;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 12-lea
Cu harul lui Dumnezeu corabia voastră a ajuns la limanul liniștit al vieții veșnice ca la o comoară prea bogată. Ai păzit poporul de-a lungul robiei de veacuri, predându-l în purtarea de grijă a lui Dumnezeu, celui mai mare Doctor care tămăduiește rănile cele ascunse ale sufletelor cu leacurile pătimirii și ale umilinței. Aprinde întru noi lumina dragostei de care sufletul tău s-a umplut, căci săraci ne-am făcut neavând dragoste față de Domnul și față de aproapele, pentru a afla milă în Ziua Judecății și prin apărarea ta să ne izbăvim de partea cea de-a stânga și să auzim fericitul glas: „Veniți, binecuvântații Tatălui meu, de moșteniți ceea ce v-am pregătit”, și ca pe Treimea de o ființă să O proslăvim cântându-I: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Rugăciuni înălțând către voi, sfinților mucenici din Kosovo, fiți nouă călăuzitori către mântuire, pace patriei aducând, iar bisericii o singură voire. Cu adevărat a zis Solomon: „Amintirea dreptului cu laude se face” , în această zi totul este plin de bucurie să intrăm în sfântul lăcaș de la Ravanița, pentru a vedea făclia ce nu se stinge, moaștele tale de minuni făcătoare, care ca un crin îmbată prin bună mireasmă, dăruiesc daruri de tămăduiri. Nebiruitule mucenic, poporul tău rugăminți îți aduce:
Bucură-te, că trecerea din această viată la cele cerești este preaslăvită;
Bucură-te, Sfinte Cneazule Lazăr, râu cu afluenții tăi în chipul sfinților mucenici, care prin sfântul sânge fața pământului au adăpat-o, iar din sângele tău au înflorit bujori;
Bucură-te, cinstitule Cneaz, că ceata mucenicilor ai condus-o în Ierusalimul de Sus, precum Isus al lui Navi a fost călăuzitor către pământul făgăduinței;
Bucură-te, Serbie de Dumnezeu iubită, că mireasma sfințitei viețuiri a mucenicilor tăi s-a înălțat la Hristos;
Bucură-te, lună, că printre stele așa cum s-au făcut ostașii tăi, minunat strălucești;
Bucurați-vă, sfinților mucenici împreună cu Țarul Lazăr, inimile noastre cântare de mulțumire înalță: „Slavă vouă și laudă!”;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Lazăre, lauda și apărarea ortodocșilor!
Condacul al 13-lea
O, adâncul înțelepciunii și al gândirii la Dumnezeu, Mare Mucenice Cneaz Lazăr, talantul cârmuirii patriei, înmulțit, Cârmuitorului a toate l-ai dus. Drept aceea, ai auzit fericitul glas: „Bine slugă bună și credincioasă, lucrătorul viei lui Hristos, intră întru bucuria Domnului tău!”. Vezi lacrimile și suspinele inimii noastre, cererile ne împlinește, stinge flacăra ispitelor, și împiedică moartea subită, dăruiește-ne să iubim dreptatea și facerea de bine unul pentru altul, pentru ca urmând viețuirii tale, să ne învrednicim de slava cea veșnică. Primește această săracă mulțumire, căci ție slavă îți înălțăm, iar Domnului nostru îi cântăm. Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zice iarăși Icosul 1…și Condacul 1…
Sfântul Mare Mucenic Lazăr, Cneazul Serbiei, este una dintre figurile emblematice ale istoriei și spiritualității sârbe. Acatistul său este o rugăciune dedicată acestui sfânt, recunoscut pentru devotamentul său față de credința ortodoxă și pentru sacrificiul său în bătălia de la Kosovo Polje.
Cneazul Lazăr Hrebeljanović s-a născut în anul 1329 într-o familie nobilă din Serbia medievală. A fost un lider carismatic și un apărător fervent al creștinismului ortodox. Într-o perioadă de mari provocări pentru Serbia, el a devenit conducătorul de facto al țării după moartea țarului Dușan și în timpul domniei fiului acestuia, Uroš.
Cneazul Lazăr a fost cunoscut pentru eforturile sale de a unifica nobilimea sârbă și de a întări rezistența împotriva amenințării otomane tot mai crescânde. Punctul culminant al vieții sale a fost Bătălia de la Kosovo Polje, din 28 iunie 1389, unde a condus forțele creștine împotriva armatei otomane conduse de sultanul Murad I.
În această bătălie, deși armata sârbă a fost înfrântă și Cneazul Lazăr a fost capturat și executat, sacrificiul său a devenit un simbol al luptei pentru credință și libertate. Moartea sa martirică l-a transformat într-un erou național și sfânt al Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Sfântul Lazăr al Serbiei este pomenit pe 28 iunie (15 iunie pe stil vechi), data bătăliei de la Kosovo. El este considerat protectorul Serbiei și un simbol al curajului și devotamentului față de credința ortodoxă.