Psalmul 100
1. Mila şi judecata Ta voi cânta Ție, Doamne.
2. Cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când vei veni la mine?
3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea.
4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urât.
5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut.
6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit.
7. Cu cel mândru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mâncat.
8. Ochii mei sunt peste credincioşii pământului, ca să şadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea.
9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu va sta înaintea ochilor mei.
10. În dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.
Psalmul 100 este o mărturie a angajamentului unei persoane de a trăi în conformitate cu voința lui Dumnezeu și de a urma calea dreptății și milostivirii. Individul exprimă hotărârea de a trăi o viață corectă și de a-i sluji pe cei credincioși, respingând pe cei mândri și pe cei care comit nedreptăți. El se angajează să judece păcătoșii și să-i îndepărteze pe cei care practică fărădelegea din cetatea Domnului.